Concert de fanfara. Invitatie

ACTUALIZARE 2 aprilie - foto:

Aniversari 5 ani Fanfara & Majoretele „Stibina” 2 ani,

3 ani Dans sportiv „Colibri”, Debut Cor „Floare de colt” Seniori

Secvente din Lansarea Asociatiei „Clepsidra de cristal” Tautii-Magheraus:

26 - 29 august 2013: eMISIUNE...

 

17 august 2013: Inaugurare dispensar - cartier Baita, oras TAUTII-MAGHERAUS

Participa autoritati publice locale, membi ai Asociatia Waldburg, doctorita (medic de familie) careia-i va fi incredintata locatia, preotul ortodox, cetateni, presa. 

Intampinarea si divertismentul - oferit de Fanfara Stibina si Ansamblul Malinul.

Comemorare poet Ion SIUGARIU. Tema: mineritul. „Din lumea noastra fara cer”: versurile poetului si cantecele populare mineresti ale lui Nicolae SABAU. Lansare DVD. In 20 ianuarie 2013, ora 15

Manifestare dedicata memoriei poetului-erou Ion SIUGARIU de catre scriitorii maramureseni.

Rapsodul Nicolae SABAU dedica cantecele sale cu specific minier - ortacilor din imprejurimile Baii Mari.  

Poezii de Ion SIUGARIU:

MANIFEST

Pe străzile oraşelor trecem grăbiţi,

Printre ziduri şi umbre. Palide făclii

La răspântii aprindem. Tot mai obosiţi,

Ne cuprind în amurguri orele pustii.

Fără de seamăn împrejurul nostru cresc

Apăsătoarele, inumanele tristeţi.

Mult aşteptata Auroră, semnul ceresc,

Nu se-arată pe cer. Ci, prieteni poeţi,

Să părăsim întunecatele cetăţi

Şi să purcedem spre larguri. Liberi să fim!

Porţile zăvorâte cu şapte lăcăţi,

Iluminaţi şi drepţi, chiar azi să le zdrobim.

Că visurile noastre, pure arătări,

Cetăţile acestea nu le cuprind nicicând;

Spre nemaivăzutele, cereştile zări,

Necontenit ne poarte vifornicul gând...

OAMENI

Îngerul nepământean al harnicei morţi

A trecut prin oraş, nevăzut, ca un duh.

Pe urma lui, prin întunecatul văzduh,

Părea să se deschidă uriaşe porţi.

Cu săbii şi flăcări, atunci, din pământ –

Sub cerul de moarte’ngheţat,

Ne-am smuls şi-am strigat

Către suveranul de sus guvernământ:

Noi, înalţii-omenirii interpreţi,

V’adresăm azi un energic protest

Pentru abuz de putere. Jugul acest

Nu-l mai răbdăm. Semnat:

Artişti, pictori, poeţi...

MINERI

Nu v’am uitat, minerii mei. Îmi pare

Adeseori că trec cu voi spre mină,

Pe Valea Roşie: o coloană lină,

Înşiruită pe o dungă de cărare.

Cu-aceeaşi lampă de carbid în mână,

Păşim tăcuţi, cu frunţile-aplecate,

Îmbătrâniţi şi scunzi, puţin aduşi de spate,

În laibăre şi cioareci vechi de lână.

Subţire, din înalt de zări, se lasă

Amurgul peste sat. În fiece ogradă,

Să vadă Craiul Nou, ies fetele din casă.

Şi noi intrăm, tăcuţi, pe gânduri, în baladă... 

SATUL MEU ARDELEAN

Când, printre ceţuri, câteodată mă frământ,

De satul meu ardelean mi se face dor,

De minerii mei simpli şi buni. Încă mă dor

Peregrinările lor negre prin pământ.

Îi văd, pe potecile umbroase trecând,

Ca nişte arse făclii, cu lămpile’n mâini,

Peste munţi de piatră, neclintiţi stăpâni,

Spre lumina de sus îi poartă tristul gând.

Înfruntă anotimpurile. Anii grei

Îi încovoaie tot mai mult. Ci se tot duc,

Visând acelaşi soare. Singur mă usuc,

Că nu sunt şi eu printre voi, minerii mei...

MUNŢII MEI PRIETENI

Mă gândesc şi-acum cu drag la munţii mei,

Nebiruiţi de timp şi aspre vijelii;

Munţii româneşti ai Ardealului, Făclii,

Creşteau spre cer. O, veşnic singuri, munţii mei!

Mi se păreau peste adâncuri – veşnicii

De glorie străbună. Încă, printre ei,

Mai rătăceau, din basme, româneştii smei 

Şi feţi-frumoşi, şi zâne – pure veşnicii!

Se ridicau, prin neagra vreme, neclintiţi,

În spaţii tot mai clare. Dreptele lor frunţi

Larg străjuiau nemărginirea, munţi iubiţi!

Nebiruiţi de timp, înalte străji, cărunţi,

Rătăcitorul drum prin lume voi mi-l ştiţi

Şi aşteptaţi să mă întorc, dragi prieteni – munţi...

MINERII MEI

Cu lămpile nedespărţite’n mână,

Cu hainele murdare de otrăvuri şi ţărână,

Îi văd cum merg încet, slăbiţi, cărunţi,

Minerii mei, din satul mic de peste munţi...

În ochii lor atâta plumb şi atâta oboseală,

A’ngrămădit viaţa cenuşie şi banală,

Atâta resemnare oarbă în picioare,

Că mersul lor căznit şi trist mă doare.

Din fundul munţilor îmbătrâniţi şi grei,

Au scos grămezi de aur, bogăţii.

Din neagra sihăstrie a pietrelor pustii,

Dar au rămas tot fraţi cu sărăcia, tot golani,

Tot slugi la alţii, fără hrană, fără bani,

Tot aplecaţi de spate şi de frunţi.

Minerii mei, din satul mic, de peste munţi.

Mă uit la ei, cum merg încet printre arini,

Tăcuţi şi trişti, cu pumnii plini

De noduri şi de bătături, cu ochii goi.

Şi gândul mi se’ntoarce înapoi

La vremile de iobăgie şi de jug,

La vremile de roată şi de rug,

La toate suferinţele şi caznele de-atunci.

Şi-i văd, mereu ca azi, legaţi de-aceleaşi munci,

Tot ei, tot slugi, mereu la alţi stăpâni,

Cu-aceleaşi negre lămpi în mâini...

Şi, cum privesc aşa, tăcut la ei,

Mă simt şi eu aproape de minerii mei,

Cu lampa’n mână, mic, stingher:

Şi tatăl meu e tot miner!...

Euro-Gulas (guiaș) in orasul TAUtii-Măgheraus de Ziua Europei. CONCURS GASTRONOMIC cu orasele infratite din Ungaria si Polonia

 

În cadrul proiectului „European Municipalities Network for Active Aging”

–  (după secțiunile1 și 2 – comunități etnice diverse și generații diferite) –

secțiunea 3, multinațional, 

este realizată în parteneriat cu orașele înfrățite din Ungaria și Polonia

cu ocazia Zilei Europei, având tema

Concurs gastronomic „Euro-Gulas la Tăuții-Măgherăuș”. 

În concurs participă 6 echipe formate din câte 5 membri.

Ingredientele alocate corespund unei cantități de gulas estimată la circa 4o litri.

Conform convenției inițiale cu echipele – după degustare și jurizare,

fiecare echipă oferă produsul realizat susținătorilor (galeriei) și spectatorilor, aleatoriu. 

Pictura („Intrarea ungurilor în Europa”) – oferită primarului-gazdă de către autoare (din delegația Ungariei).

Tematica secțiunii 4: 

„Spiritul poetului-erou Ion ȘIUGARIU: prezentul continuu” 

cu  lansarea volumului de poezii (colecție) „Bolnav de auroră”  - Editura Dacia XXI Cluj Napoca, 2012

și evocarea acestuia de către Cenaclul scriitorilor Maramureș 

într-o sedință extraordinară cu public 

(familia poetului, concetățeni, concitadini, cadre didactice și elevi) – mai/iunie.

Cum a fost la Balul toamnei:

• spectacolul a durat două ore și jumătate; cam mult - după unii spectatori
• toate reprezentațiile au fost excepționale
• toți participanții au primit Diplome
• juriul a fost constituit din preotii-spectatori, participanti
• perechea George POP și Mădălina MARE (performeri naționali în dans sportiv, competitori și în concursuri internaționale) - au primit Premiul de excelență
• expoziția (cu vânzare) de ceramică  - marca „Bledea” - a întărit tendința rustică indusă de ambientul creat

• expoziția de pictură și imprimeuri textile - inedită dar complementară prin subiect și culoare 

• particularitatea acestui bal este coșarca, coșarca plină - a ta sau a altuia - la care, dacă ești invitat să deguști - te saturi! Cele mai multe coșerci au avut însoțitori pe măsură: soți îmbrăcati în port popular tradițional - cei care-l mai au. Ceilalți, generațiile ulterioare, au degustat de prin alte coșerci, care pe unde-a fost invitat... să adere - printre care și primarul orașului, care s-a ținut de coșarca altuia - să și pozeze! 

•  pentru ediția anului următor, primarul Anton ARDELEAN a anunțat competiție între corurile bisericilor. Deocamdată au fost două - cam câte sunt constituite. Ar fi interesantă și o competiție între coșerci... Atunci să vezi bocotanii din Bozânta Mare! Anul acesta Grupul de socăcițe a tooooot cerut „timp de antenă” pentru încă un dans și încă unul... Anul viitor ar putea veni fiecare cu câte două coșerci! Și chiar ar putea dansa... tot timpul! 
• și să fiu explicită: masa, felicitările și dansul (spectacolul!) pot avea loc concomitent - adică dai mâna cu unu-altu, deguști ceva, închini un pahar, mai urmărești spectacolul pe scenă, aplauzi din când în când - căci așa a și fost conceput balul acesta...

Lansarea a două cărți cu valoare documentară...

ASOCIATIA  ”COMUNICAȚI   PRIN   NOI” Baia Mare-Maramureş-România, B-dul Unirii 12/25

e-mail comunicatiprinnoi@yahoo.com

Născut într-un sat de mineri / Né dand un village de mineurs • PROIECT SUSŢINUT DE ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ
COMUNICAŢI PRIN NOI ÎN PARTENERIAT CU: ANEXA I

• DOCUMENTAR FOTOGRAFIC EDITAT ÎN EDIŢIE BILINGVĂ-ROMÂN-FRANCEZ

A. Justificarea alegerii temei
Proiectul de faţă are ca principal obiectiv descrierea fostelor comunităţi miniere din punct de vedere al interesului pe care aceasta îl reprezintă pentru demararea unor proiecte de cercetare socio-culturală; identificarea patrimoniului cultural şi natural rezultate din existenţa acestor comunităţi.
În alegerea temei am pornit de la obiectivul principal: identificarea principiilor fundamentale care au stat la baza perpetuării comunităţilor miniere, prin prezentare fotografică a vieţii comunităţilor aşa cum acestea au fost prezente în societate şi istorie - cu tradiţiile, ideile şi acţiunile perioadei cercetate.
Pe baza acestora, am încercat să suprapunem consideraţiile teoretice de specialitate existente, ce vizează baza documentară şi imaginile greu accesibile din comunităţile cercetate, care confirmă, susţin sau lasă loc de interpretare la unele idei prezentate în bibliografia de specialitate.
Indiferent de tipul de comunitate la care ne raportăm, trebuie să ţinem cont de faptul că membrii comunităţii sunt indivizi diferiţi, în ciuda faptului că aceştia împărtăşesc o serie de norme, credinţe, valori sau experinţe comune. A Tonnies (1887) vede în comunitate (Gemeinschaft) o sursă de altruism, de idetificare a indivizilor cu totul, spre deosebire de societate (Gesellschaft), unde indivizii acţionează în virtutea propriilor interese . Aşadar, comunitatea oferă terenul propice implicării indivizilor în bunul mers al al acesteia, prin ceea ce se numeşte participare comunitară.

B. Metodele de implementare a proiectului
• observaţia: identificarea şi stabilirea comunităţilor cercetate; ce obiecte idei şi comportamente au fost implicate, care a fost contextul cultural, social, economic, politic, religios al acţiunilor lor?
• interviul: cum îşi descriu ei cadrul în care îşi justifică acţiunile?
• documentarea: studierea bibliografiei de specialitate existentă.

C. Activităţile planificate
• Identificarea şi stabilirea grupului ţintă vizat: foste comunităţi miniere: Nistru, Săsar, Valea Borcutului, Băiuţ, Baia Borşa, Baia Sprie.
• Culegerea informaţiilor din teren
• Prelucrarea, scanarea şi trecerea în format electronic a fotografiilor
• Studierea bibliografiei de specialitate existentă care vizează zonele ţintă
• Culegerea informaţiilor specifice

• Selectarea şi prezentarea grafică a unor imagini sugestive activităţii miniere

D. Finalizarea proiectului

Proiectul are ca finalitate editarea unui album cu fotografii vechi,

anul 1900 - prezent, care prezintă aspecte ale vieţiicomunităţilor miniere din zonele mai sus menţionate.

E. Membrii participanţi

Director de proiect: Veronica Szinkulics

Coordonator: Filip Dărăban

ANEXA I:

F. Parteneri:

1. Primăria Baia Sprie

2. Primăria Tăuţii Măgherăuş

3. Ing. Gheorghe Zoicaş

4. Primăria Băiuţ

Preşedinte, Veronica Szinkulics

Primăria Oraşului TĂUŢII MĂGHERĂUŞ, reprezentată prin Primar ANTON ARDELEAN,

a participat la derularea şi implementarea proiectului propus de Asociaţia COMUNICAŢI PRIN NOI,

având ca finalitate un album documentar, care cuprinde aspecte fotografice 1900 - prezent,

din zonele miniere Nistru, Băiuţ, Baia Borşa, Baia Sprie, Săsar, Valea Borcutului.

Albumul cuprinde 128 de pagini, cu titlul NĂSCUT ÎNTR-UN SAT DE MINERI,

ediţie bilingvă, român-francez, editată la Tipografia Eurotip Baia Mare, 2009.

Primăria a organizat lansarea volumelor:

1. Născut într-un sat de mineri/Né dand un village de mineurs – Veronica Szinkulics, Filip Dărăban

2. Triunghiul morţii / Baia Sprie – Nistru – Cavnic / 1950 – 1955 – Ştefan Bellu
Invitat să recenzeze - Augustin COZMUȚA - ziarist, critic literar

Inaugurare: C.R.E.D. în Tăuții Măgherăuș (sursă știre: Portal eMaramures.ro - ziar electronic)

http://www.harti1.emaramures.ro/Stiri/29140/INAUGURARE-10-mii-de-lei-investiti-intr-un-Centru-de-Resurse-Pentru-Educatie-si-Dezvoltare-la-Tautii-Magheraus-VIDEO-

15 iulie 2009 TAUTII-MAGHERAUS

Urmare solicitarii formulata de Scoala cu clasele V-VIII,
reprezentata de
director - prof. Stefan RUS
si director educativ - prof. Aneta POP,

PRIMARIA orasului, Consiliul Local au alocat o suma de bani sub aspectul unui ”ajutor de urgenta” nominal - pentru achizitionarea de uniforme si alte produse vestimentare specifice elevului - pentru 17 elevi din 13 familii cu situatii deficitare.

N-am nici un merit - decat avantajul unui jurnalist de-a fi trecut prin zona cu pricina: o adunare de mame, copii, tati, Serviciul de asistenta sociala si primarul - cu gesturi largi, specifice - de ”tutore” in acest caz... (In alte cazuri - are pretentii mai mari: când raspunde unei invitatii, se revendica, de la caz la caz, din fiecare etnie minoritara...)

N-am nici un merit - decat dezavantajul de-a fi trecut prin zona cu pricina... Reflectiile provocate - ma intristeaza peste masura caci asimilez secventa aceasta drept ”efect”. Cauzele insa...


Recunoasteti personajul? Un social-democrat. Ceilalti sunt liberi...

... ca sa poata tranzita Criza si crizele - pe unii ii salveaza inocenta iar pe ceilalti ”orgoliul” de a fi protejati cum spune la televizor! Toti sunt electroni (citeste electori) liberi, doar primarii sunt compusi: tampon ales intre cetatean si Parlament - de cele mai multe ori. Cei mai multi - primari - sunt inhamati la jug; altii cara tot ce li se pune-n cârca; cei mai birocrati - arhiveaza petitiile-n tolba.
Unii in campanie umbla cu jalba-n protap; daca se schimba macazul - sunt luati cu japca ori inhatati cu arcanul. Unora li se intind curse; ciolanele nu mai ajung. Nici vilele in declaratii. Conturile-s straine... Toti sunt hartuiti. De catre cine ? - ca Poporul sta la televizor, atent, resemnat... doar-doar o trece si prin fata lor odata haitasul...
Si ia asa, fiecare trecator, pe sticla, ii mai da o lege - sigur de protectie sociala - sa mai aiba ce rontai pana sa apara faptura aia care aduce din când in când fata-n fata vânatorul si prada, calaul si victima care - daca nu moare, schimba doar sensul de mers... Si alta-i situatia - in mandatul urmator!
Oare cine sunt eu? Oare nu sunt eu haitasul??? Oare nu sunt eu Criza? Si crizele... Hm!

Si mai am o enigma: sa ne solidarizam - ni se recomanda. Care cu care? Electronii (foarte) liberi? Cei liberi cu cei compusi? Electronii cu neuronii (citeste nucleele) - rebeli, orbitati de Parlament?
Suntem personaje - 3. Democratia presupune un opozant din doi - la putere. Criza interna survine când sunt ambii. Ca sa fim sigur nuli - ne opunem si noi.

Nu deplâng decat criza de personalitate. Originara. Nativa.
Eu nu mai vad nici o solutie. Sper sa nu solidarizati...

De Ziua Eroilor - la monumentele specifice, Tedeum si depuneri de coroane

Au participat reprezentanti ai Consiliului local, Primariei, Administratiei publice locale, Politiei orasului, Aeroportului, Ocolului Silvic, alte firme, scoli, cetateni ai orasului.

La Monumentul fostilor detinuti politici (Nistru) - a participat si o delegatie a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, filiala Baia Mare.

3 mai 2009 TAUTII - MAGHERAUS

Presedintele Senatului ROMANIEI - Mircea GEOANA,
ministri, senatori si deputati -
printre cetatenii orasului TAUTII - MAGHERAUS
si turistii campati la Lacul NISTRU
cu ocazia serbarilor campenesti organizate de 1 - 3 mai 2009.

”Un rom mic va rog!”

Un primar
si mai multi consilieri

au participat ieri – 8 aprilie a.c.
intr-o comunitate de tigani
care au dorit sa-si marcheze si sarbatoreasca ziua lor internationala.
Este prima oara cand au aceasta initiativa si,
pentru ca organizarea sa fie corespunzatoare – oficializeaza manifestarea,
o numesc ”editia I” si solicita sprijinul autoritatilor locale.

Un balcon si sigla ”Centrului de afaceri NISTRU”
le-au servit drept scena si fundal –
ceea ce-i chiar promitator daca au ceva de comunicat sub un slogan cu perspectiva...

Spectacolul a constat in promovarea trupei locale de dansuri tiganesti,
a altor doua trupe (copii si adulti) invitate in contrapartida din localitatea COLTAU,

a unui solist si a trei instrumentisti.
Fondul sonor si repertoriul au reflectat viata si traditiile tiganilor –
primarul chiar apreciind ca aceasta este muzica lor traditionala
si aceste cantece nu au nimic in comun cu manelele de azi.
Fireste ca tot traditie este sa-ti cante lautarul si sa pui o suta in arcus...
Au facut fata acestei ”maiestrii” si primarul si consilierii de fata
care au suportat impreuna si cheltuielile acestei sindrofii.
Trebuie mentionat ca initiativa si diligentele le-a facut un cetatean din NISTRU,
un etnic tigan, care doreste sa recupereze comunitatea din care face parte –
in conditia umana si sociala necesara pentru a se mandri cu ea.
Si, conform anecdotei auzita si repovestita de primar –
sa nu ceri niciodata ”un rom mic” intr-un bar
caci tiganca de alaturi ti-l serveste imediat
din ”marsupiul”atarnat de gat: ”un rom mic! Mai doriti unul?”

Sa-i recuperam.

Foto BALUL TOAMNEI 2008. Editia a 5-a