Se afișează postările cu eticheta ziua europei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ziua europei. Afișați toate postările

12 mai 2010

CHESTIONAR aplicat de Ziua Europei, pe 59 de subiecți, elevi, astfel:

- Ești un copil vesel sau trist?
: 56 veseli, 1 foarte vesel, 1 ambele, 1 trist
- Ești bogat sau sărac?
: 41 bogați, 11 mediu, 6 săraci, 1 nu știe
- Câți ani ai?
: 2 au 10 ani, 23 au 11 ani, 23 au 12 ani, 11 au 13 ani
Cel mai frumos cadou primit a fost
: 20 telefoane, 10 calculatoare, 11 biciclete, 4 + 3 role și bijuterii, 1 ATV, 1 scuter, 1 cățel, 1 carte, 1 excursie, 2 instrumente muzicale, 2 diverse, 2 niciunul
- Familiei tale îi lipsește cel mai mult
: 30 n-au nici o lipsă, 6 n-au nici un răspuns, 7 mașini + 1 încă o mașină, 2 bunici și 1 bunică, 2 amenzi, 2 fericiri, 2 bani, 1 bucurie și 1 încredere, 1 telefon, 1 cuptor cu microunde, 1 are de toate, 1 are lipsuri mari
- Ție ce-ți lipsește?
: 38 n-au nici o lipsă, 4 n-au răspuns, 2 mașini, 2 BMW-uri, 3 telefoane, 2 calculatoare, 2 respect, 2 frați, 1 soră, 1 bicicletă, 1 delfin, 1 haine și încălțăminte
- Ce vrei să te faci când vei fi mare?
: 1 arhitect, 6 polițiști, 1 îngrijitor de copii, 2 mecanici auto, 2 cântărețe, 2 designeri vestimentari, 5 șoferi de tir, 1 avocată, 1 astronaut, 4 medici, 1 tractorist, 2 jandarmi, 2 asistente medicale, 2 fotbaliști, 1 medic stomatolog, 1 proiectantă, 1 antrenoare, 1 aviator, 7 profesori, 3 secretare la bănci, 2 coafeze, 1 farmacistă, 1 fotomodel, 1 actriță, 1 învățător, 1 maseuză, 2 stwardese, 1 ce dă Dumnezeu și 1 om normal
- Câți copii vrei să ai?
: 41 vor 2, 12 vor 1, 2 vor 1 sau 2, 1 - 5, 1 - 7, 1 nu vrea, 1 nu răspunde
- Ce problemă crezi că are țara noastră?
: 33 criza + 1 bugetul de stat, 6 + 1 = sărăcia + hoția, violurile, crimele,  4 cred că niciuna, 1 problemă de poluare a mediului + 2 prea multă mizerie + 1 lipsă de respect pentru planetă, 3 cred că drumurile, 1 spune că nu există igienă, avem 1 problemă de civilizație, 1 știe că țara are probleme, 2 nu știu că ar avea iar 2 nu răspund la asta
- Cine crezi că este de vină pentru ceea ce (ți) se întâmplă?
: 18 președintele, Traian Băsescu, 11 parlamentul, 5 guvernul  + 1 cei care ne conduc + 1 Emil Boc, 6 țara, 8 cetățenii, populația, adulții, oamenii și 1 noi (copiii), 2 cei care sunt răi, 2 cred că nimeni, 2 nu știu, 1 crede că părinții, 1 nu răspunde

Voi reveni pentru comentarii...

INTERPRETĂRI personale la CHESTIONAR:

1: din 59 de adolescenți - doar unul foarte sincer, umbrit de sărăcie și neajunsuri; rațional, ușor complexat, disperat dar optimist (vezi fotograma galbenă). Până să-i vină șansa – așteaptă sigur ajutor. Și identificare…
2: cel care nu știe – e circumspect față de cei care se cred bogați căci nu-i niciunul cu-adevărat mai mult decât protejat de familie: „infantilizați” cu bună știință, li se creează condițiile necesare – fără a-i conștientiza de efort
4: help: același trist și sărac - nu a primit niciodată cadouri. Mai este unul – dar încă nu disperă. Ceilalți sunt în regulă
5, 6: îndestulați aproape câți bogați! Falsă impresie indusă doar prin asigurarea coșului zilnic căci majoritatea n-au standardul necesar de a se considera nici în pătura de mijloc… dar tânjesc (copiii mai ales!) la articole de lux, semn că au o altă problema – de acceptare (mentală) a capitalului altora! Dar poate fi doar o chestiune de timp: dacă sunt intoxicați din mass-media stiu exact cum se poate procura; dacă dobândesc în familii noțiuni de rată și acumulare – capătă educație. Cei modești au tendințe pe măsură iar cei duioși – sunt triști, în afara cotidianului; sentimentalii suferă când își amintesc... Hainele și încălțămintea sunt cea mai mare problemă – asta pentru că se poate observa (lipsa); despre alimente – logic, nici un cuvânt: și-a „păstrat demnitatea!”
7: meserii pline de optimism și ramuri suficiente; vocaționale sau nu – evident motivați financiar (după informațiile care le au deocamdată – cu excepția profesorilor). Cel ce așteaptă „ce dă Dumnezeu” este educat resemnat față de cel ce vrea să ajungă „un om normal”: demoralizat de apostrofări și convins cu insistență prin repetiție...
8: în ceea ce privește perpetuarea speciei – doar substituirea va asigura demografia
9: criza și derivatele sunt induse în majoritatea creierelor și le copleșesc; drumurile îi procupă pe viitorii șoferi de tir; civilizația, igiena, respectul – nu reprezintă încă o tendință, un atu
10: îngrijorător – dacă pentru copii președintele reprezintă în această poveste un balaur cu foarte multe capete iar parlamentul o pădure cu obstacole, guvernul o extensie iar premierul – un novice; despre țară – aflu pentru prima oară în viața mea că este vinovată și mă depășește convingerea aceasta; stăm foarte rău și cu cetățenii, populația, adulții, oamenii – în general: știm că alții, aceștia, sunt de vină dar e chiar mult mai bine așa decât șă-ți culpabilizezi părintele ori să-ți asumi vina Doamne-ferește, personal și în numele clasei (de vârstă) – căci ce poți face oare de unul singur, sau copiii în general, dacă președintele nu face?! Sau nu poate.
Multe semne de întrebare nasc răspunsurile copiilor… Și cred că retorica ar trebui valorificată: de jos în sus!!! Din păcate reprezintă doar un clișeu în (ipo)tezele teoretice inițiale ale tuturor demnitarilor… Și când se va aplica vor simți: părinții acestor copii vor fi suferit deja într-un fel sau altul în urma „anvelopei bugetare”, a reformei statului - care n-a mai avut loc conform (ipo)tezei teoretice inițiale a președintelui: reducerea parlamentului, a agențiilor, a pensiilor „nesimțite”, a statului în Stat acolo unde se stă - căci cu această ordine i-a cucerit... 
Şi LOGIC(ă): cei care au validat (prin prezenţă) şi au pozitivat (prin răspunsuri) Referendum-ul au hotărât și președintele, nu cei din afara granițelor - cum ni s-a indus...
Urmare discriminării pozitive - alte efecte…

11 mai 2010

De Ziua Europei: Marca rRo=EU. Parteneriat cu Școala „Traian VUIA” Tăuții - Măgherăuș

De Ziua Europei, amatorii de arte „TristAn Tzara” respectiv trupa de teatru - 
CRISAN Oana,
LUPSE Cristina,
SIMON Andreea,
CURTUZAN Georgiana,
VASCUL Diana,
GAIE Paul,
BANTA Alex,
SIMON Marcel,
CRISAN Narcisa
au mai spus o dată „Nu, nu” anatemelor aruncate asupra cetățenilor români în comunitatea europeană. 
Ce am vrut să inducem:
Tinerii adolescenți s-au „manifestat” pe versurile lui Anton PANN într-un Paris proiectat pe fundal...: 
pornind da la ipoteza că rădăcina (rRomâni) comportă derivate complementare - ne-am asumat originea „primară” comună și am escaladat Parisul, virtual - alături de spectatori! Sigur, am fi dorit să ni se alăture  ingenioșii care au inventat marca rrom ca alternativă la minoritatea de țigani - spre marea derută, confuzie și... majoritate creată astfel: acum țara mea este leagănul țiganilor iar cerșetorii români sunt... români - înțelegeți?! Și chiar pot fi: cetățeni din toate cele 18+1 etnii care alcătuiesc poporul. 
Ce am reușit:
Să transpunem prin teatru nonverbal, mimică, gesturi și poezie - tradițiile frumoase care-i definesc, îi identifică și-i unicizează, tradiții cu care pot încânta... publicul Parisului - spactator într-un festival. Altfel - ceea ce-i definește cotidian este anacronic și vulgar - vezi Țiganii Elenei Mihai mai jos... 
„Nu, nu” poți invada Parisul cu mâna-ntinsă și să te prezinți cetățean român... deși ești. 
                                                           Și EU sunt. Și Președintele este.

Poezia „ȚIGANII” (autor Elena MIHAI)

sursa http://www.poezii.biz 
(replică la „Șatra”) 

- Hai la cazane, ceaune și tigăi,
Dați-ne-n schimb, acolo, niște săpun,
Ouă, untură, vreo două gobăi,
Rachiu din cel tare și vin din cel bun, 



Doi pumni de mălai, de-o palmă slănină,
Vreun chil de fasole, câteva nuci. 

Oleacă de brânză, niște smântână
Și, poate, hăinuțe, că-s goi bieții prunci! 

Hai să-ți ghicesc bafta, soarta, norocul, 
Să îți descânt să te faci mai frumoasă, 
Pune inelul să-ți fac cu ghiocul, 
Că pot să-ți aduc ursitul acasă! 

Scuipă pe carte, cu banul fă cruce
Sau pune cerceii, un lanț, o brățară,
Să ai voioșie și-o viață mai dulce, 
S-alung sărăcia-n pustie afară! 

E larmă de parcă satul ar fierbe,
Copiii se-adună - căci vor să admire,
Sau mai degrabă, aș zice, s-observe
Lângă pârâu corturi, cai, coviltire.

E-o altă lume, acolo e șatra,
La foc, bătrânul cu mușchi de aramă
Dă cu ciocanul, mai taie cu dalta,
Face cu ochiul..., aproape îi cheamă.

Le frige carne la foc, în țepușe.
Începe să cânte, pe cap îi mângâie,
Pe dată apar câteva țigăncușe
Și-ncep dansu lor din șold și călcâie.

Ca la un semn, toată șatra se-adună.
Și bate din palme în ritm sacadat,
Voci țigănești pe văioagă răsună,
În ce secol suntem - cu toții-au uitat.

Copiii de-abia apucă să guste
Carnea ce sfârâie când le e dată,
Vrăjiți de largi, coloratele fuste,
Rămân spectatori cu gura căscată.

E-o lume complet mirosind a poveste,
Plină de farmec, eresuri, cutume.
să o admirăm cât încă mai este
Înfiptă-n tradiții, dans și costume.