Se afișează postările cu eticheta Pop Aneta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pop Aneta. Afișați toate postările

15 februarie 2014

„Doar amintiri au mai ramas...” Azi se mai adauga...




Dupa seara de romante cu d-na Voichita REGOS (fosta profesoara de muzica in T.M.),
dupa versurile preotesei Smaranda IUGA (in lectura autoarei si a invitatilor)  
- in ambianta creata de expozitia (picturi) a d-nei Voichita CECALACEAN (sora preotesei S.I.)
- muzica si voie buna... pentru amintirile urmatoare (inclusiv ale primarului Anton ARDELEAN)!
Cosilierul local SIMORI Alexandru - a „reprodus" Miorita bilingv, transhumand-o in contemporaneitate...
Au intretinut atmosfera profesoarele Aneta POP (prezentator) si Crina LOHAN (solista).
   


26 aprilie 2013

ACTIUNE: Campania „Salvati copiii”, la TAUTII-MAGHERAUS - exercitiul Liceului Traian VUIA

Campania „Salvati copiii” genereaza „salvati profesorii” (apreciaza senatorul Liviu-Marian POP)!
„Anticipativ si participativ” (procesul selectiei si asimilarii informatiei de catre elevi - conchide  purtatorul de cuvant al ISJ Maramures, Pavel Filip)!

12 noiembrie 2012

MISS si MISTER 2012 - Liceul Traian VUIA, oras TAUTII-MAGHERAUS: 12 noiembrie, ora17:

Premiul pentru originalitate - ȘIMON Marcel si REZMUVES Denisa
Pemiul pentru cei mai buni dansatori - MATE Ciprian si FARCAS Bianca
Premiul pentru tinuta scenica - HIDECUTI Petrica si BONTEA Roxana 
Premiul pentru umor si spontaneitate - HORINCAR Mihaita si FARTE Adriana 

MISS si MISTER - FARCAS Bianca si MARC Alexandru 


21 octombrie 2012

4 iunie 2012

Un nou proiect în şcoala noastră - Liceul Traian VUIA, oras TAUTII-MAGHERAUS


           Începând cu 21 mai 2012, în şcoala noastră se derulează proiectul  ,,Clubul de teatru Freamăt de aripi", proiect în care noi avem rolul de partener, alături de Biblioteca comunală Camăr din judeţul Sălaj, solicitant fiind Biblioteca Orăşenească Tăuţii Măgherăuş.
         eCULTURA este un  program pentru acordarea de finanțari nerambursabile pentru bibliotecile locale și școlare din comunitățile incluse în programul Economia Bazata pe Cunoaștere - EBC. La competiţia organizată în cadrul proiectului ,,Asistenţă tehnică pentru utilizarea TIC în biblioteci şi şcoli" au participat 64 de proiecte, 33 au obţinut finanţare pentru implementare iar din cele 33 de proiecte declarate câştigătoare face parte şi proiectul ,,Clubul de teatru Freamăt de aripi".
         Acest proiect aduce faţă în faţă două comunităţi EBC diferite – Tăuţii Măgherăuş din judeţul Maramureş şi Camăr din judeţul Sălaj – şi anume: una dezvoltată şi activă, cealaltă mai puţin activă, una putând fi considerată un centru cultural, cealaltă mai izolată, una cu majoritatea cetăţenilor români, cealaltă cu majoritatea cetăţenilor de etnie maghiară. Pornind de la acestă analiză se defineşte obiectivul general al proiectului şi anume încurajarea transferului de cunoştinţe şi a participării active la activităţi culturale menite să crească gradul de atractivitate al serviciilor furnizate prin intermediul bibliotecilor partenere.
         Dintre activităţile proiectului pot fi amintite: pregătirea de către membrii  grupului ţintă din cele două comunităţi a două piese de teatru, punerea în scenă a celor două piese de teatru, vizionarea de piese de teatru în cadrul unor seri de teatru, realizarea unei baze de date elctronice cuprinzând linkurile unor piese celebre, blogul proiectului.
         Sperăm ca trupele de teatru constituite în acest proiect să activeze şi după perioada de implementare, iar serile de teatru să devină o tradiţie pentru comunitatea noastră!

POP Aneta
Manager de proiect

1 decembrie 2011

La Multi Ani România! La Multi Ani - Tie, Române! Acolo unde esti Tu este România! Tu esti România! Noi suntem România! Iata-ne :


Cel mai mare număr de spectatori la un concert din România l-au adunat Michael Jackson şi Madonna (câte 70.000). Mult sub recordul de 100.000 de oameni, câţi s-au adunat în 1 Decembrie 1918, pe Câmpul lui Horea (azi, Câmpia Libertăţii) de la Alba Iulia. Nu se dădeau gratis cârnaţi, fasole cu ciolan, vouchere sau premii prin tragere la sorţi şi nu concerta niciuna dintre vedetele vremii. Cântau însă cei adunaţi acolo. Cântau cu patimă două mari şlagăre ale românimii: „Deşteaptă-te, române” şi „Pe-al nostru steag e scris unire”. 100.000 de oameni vroiau să vadă cu ochii lor cum se pune „piatra fundamentală a fericirii neamului românesc” – după cum s-a exprimat Gheorghe Pop de Băseşti, în deschiderea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia (1228 de delegaţi de drept sau aleşi). Să-l vadă şi să-l audă pe Vasile Goldiş citind  „hotărârea de unire”:  „Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 Noiemvrie (1 Decemvrie) 1918 decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”. Să afle din gura lui Gheorghe Pop de Băseşti  că „Adunarea naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată de Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestor provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”.
Mă rog, alte vremuri, alte vedete. Autentice.

Scurt remember 
● 2 decembrie: Gheorghe Pop de Băseşti e ales preşedinte al Marelui Sfat Naţional, iar Iuliu Maniu preşedinte al Comitetului Dirigent (guvernul provizoriu din care făcea parte şi Vasile Lucaciu)
● 13 decembrie, ora 5.30: Delegaţia Consiliului Dirigent soseşte în Gara de Nord, fiind întâmpinată de tot guvernul
● 14 decembrie: Delegaţia e primită de regele Ferdinand
● 24 decembrie: Regele Ferdinand emite decretul de unire a Transilvaniei cu România
●  10 ianuarie 1920: Camera şi Senatul ratifică marea unire.
În 1919, saşii, evreii şi şvabii recunosc unirea. Iar radicalul om politic maghiar,  Jaszi Oszkar, îndeamnă populaţia maghiară „să se încadreze în noul stat din toate punctele de vedere”.

La 10 august 1919, şvabii îşi exprimă dorinţa ca Banatul să fie alipit României. Tot atunci, la Timişoara se adună 40.000 de bănăţeni care nu au putut participa la Alba Iulia. Nu pentru Phoenix sau muzică bănăţeană, ci pentru a  ratifica, entuziaşti, decizia de unire.
Rememorând vremurile marii uniri, nu poţi să nu constaţi câteva lucruri evidente:
că  masele (societatea civilă, cum s-ar spune azi)  nu erau deloc amorţite;
în loc să se plângă pe la colţuri, se implicau. Erau active şi fiindcă le mobilizau elitele româneşti, care erau cu adevărat elite şi se implicau. Iar politicienii aveau clasă şi urmăreau interesul naţional.
Şi peste toate, era foarte puternică mândria de a fi român! La fel ca dragostea pentru simbolurile naţionale.
„Podoaba cea mai de preţ era pădurea de steaguri ce fâlfâiau la fereastră” – scria „Sfatul” din Sighet, în decembrie 1918.
O dragoste respectuoasă, căci românii nu au pus niciodată drapelul naţional pe costume de baie, cum fac americanii. Eventual îl pun la porţi de Ziua Naţională, cum se întâmplă mai ales în Ardeal. Dar şi la românii din diaspora, pentru care drapelul înseamnă mai mult decât biscuiţii „Eugenia”, ciocolata cu rom şi apa minerală Borsec. Şi care se bucură de 1 Decembrie, chiar dacă nu au zi liberă.

Sunt sentimente şi bucurii pe care trebuie să le readucem la intensitatea de atunci. Şi să nu mai tratăm Ziua Naţională doar ca pe o zi liberă, ci să ne bucurăm de ea. O zi de bucurie, după care să ne întoarcem la treburile curente. O zi de bucurie, după care să avem iar curajul să gândim, să acţionăm, să fim atenţi cu destinul ţării, cu cei pe mâna cărora l-am dat. Să nu-i dezamăgim pe cei care au făcut România Mare, să fim „un popor mare, înaintea căruia să fie deschise toate căile ce duc spre progres şi fericire” – cum scria presa vremii. O fi sunând a slogan, dar conţine mult adevăr: chiar depinde de noi.

E 1 Decembrie. „Fii tare, neam românesc, în credinţa ta […] Amin şi Doamne ajută” (aşa se încheia convocarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, publicată în „Telegraful român”, ediţia din 20 noiembrie 1918).
E 1 Decembrie. Fii mândru că eşti român. La mulţi ani!
E 1 Decembrie. Deşteaptă-te, române!


SURSA text: Ananei GAGNIUC - http://maramures.transilvania-tv.ro/e-1-decembrie-desteapta-te-romane/73435

Rezonam...
Noi - comunitatea orasului Tautii-Magheraus (vezi foto) - tocmai facem exercitiile necesare:
România nu este persoana a 3-a - despre care vorbesc altii pe la colturi; România a fost astazi de fata si ne-am privit in ochi. Este in fiecare zi; ca nu o vedem intotdeauna - este altceva, este tocmai ceea ce incercam sa schimbam...

Si altii fac la fel, mai mult sau altceva:
http://siemprecipri.blogspot.com/2010/10/vinerea-patimilor-romaniei-mari-e.html

22 noiembrie 2011

De/In ziua noastră - „Haaai sa daaam mânaaa cu mâââna - ceeei cu iiinimaaa româââna...”


Romania, te iubesc!
"...Marea Unire din 1918 a fost și rãmâne pagina cea mai sublimã a istoriei românești. Mãreția ei stã în faptul cã desãvârșirea unitãtii naționale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istoricã a întregii națiuni române, realizatã într-un elan tâșnit cu putere din strãfundurile conștiinței unitãții neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l cãlãuzi cu inteligențã politicã remarcabilã spre țelul dorit. [...]
Marea Unire nu a fost rezultatul participãrii României la rãzboi. Nici partizanii Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluția din Rusia și destrãmarea monarhiei austro-ungare. Raționamentul lor s-a înscris formulei tradiționale a raportului de putere interstatale: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania si Banatul,
victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruințã o excludea pe cealaltã, astfel cã nimeni nu vedea cum ar fi cu putintã ca toate aceste provincii sã intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. [...]
Nu o victorie militarã a stat la temelia României Mari, ci actul de vointã al natiunii române.[...]
O necesitate istoricã – națiunea trebuie sã trãiascã într-un stat național – s-a dovedit mai puternicã decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetențã, și, punând în mișcare națiunea, i-a dat acea forțã uriașã ca peste toate adversitãțile sã dea viațã aspirației sale: statul național."
Florin Constantiniu –
O istorie sincerã a poporului român,
ed. Univers Enciclopedic, 1997, p. 301-302

17 noiembrie 2011

3/Barbu STEFANESCU DELAVRANCEA - in asteptarea zilei de maine :

30 + 1 mape pentru
adaugarea in portofolii

+ suport video
(si secvente film)

vor întâmpina
maine la ora 11
elevii clasei a IX-a
a Liceului Traian VUIA,

la lectia deschisa
de Limba română

- a treia experienta
de acest fel :

initierea in autor
la Biblioteca Casei Orasenesti de Cultura.

Profesor (diriginte) - Camelia CURTUZAN. 

3 noiembrie 2011

ACUM: Candidati la... „Miss & Mister”! Balul bobocilor - Liceul Traian VUIA, Tautii-Magheraus

Concurentii, Juriul, Organizatorii
(: director - prof. Aneta POP, diriginte - prof. Camelia CURTUZAN si Colectivul Liceului Traian VUIA)

Andreea SIMON si Loredan MIHAI - Miss & Mister !!! 
Alaturi de primarul orasului - dr. Anton ARDELEAN.

14 octombrie 2011

1/„De cate ori obtin vreun insuficient si ma cearta mama - ”

- alerg la biblioteca!

Mircea ELIADE
si-a impartasit (virtual)
experienta adolescentina
(evocata in Romanul 
adolescentului miop)
printr-un video-documentar
româno-francez
bio-bibliografic -
elevilor clasei a IX-a
(Liceul Traian VUIA
Tautii-Magheraus)
la ora deschisa 
de Limba 
româna / franceza
realizata in colaborare
cu Biblioteca orasului.

Fiecare elev a primit
o mapa-portofoliu,
varianta doc. print.

Profesor - 
Camelia CURTUZAN, 
bibliotecar - 
Florica SASARAN.

„O asemenea intalnire - decisivă şi pentru mine şi pentru soarta Romanului adolescentului miop - a fost Un
om sfarşit al lui Giovanni Papini. Citisem, ca ataţia din colegii mei, L 'Histoire du Christ, dar nu mă cucerise.
Dimpotrivă, Un om sfarşit a căzut ca un trăznet. Nu-mi putusem inchipui pană atunci că pot semăna atat de mult cu altcineva. Mă regăseam aproape pe de-a-ntregul in copilăria şi adolescenţa lui Papini. Ca şi el, eram urat, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce şi fără margini, voiam să citesc tot, visand că pot scrie despre toate.
Ca şi el, iubeam singurătatea şi mă inţelegeam numai cu prietenii inteligenţi sau erudiţi".
 „Mă simţeam superior tuturor colegilor mei, măcar pentru enormul efort pe care-l cheltuiam pentru a-mi lărgi şi adanci cultura [...] Dar eram mai mult decat atat. Mă aflam in plină criză de pubertate, mă descopeream in fiecare dimineaţă mai urat, mai stangaci, descopeream, mai ales la intalnirile cu fete de varsta mea, cat sunt de timid şi de neatrăgător, in comparaţie cu unii din prietenii mei. Criza aceasta a mers agravandu-se pană la sfarşitul liceului. Propabil că datorită ei n-am mai ajuns să termin Romanul (unui om sucit). La un moment dat, am simţit că nu mai pot scrie decat la persoana I, că orice fel de literatură, in afară de cea direct sau indirect autobiografică, n-avea nici un sens. Aşa am inceput Romanul adolescentului miop [...] Pe timpul cand luam parte asiduu şi entuziast, la intrunirile societăţii noastre, incepusem deja să-mi iau in serios uraţenia şi - in bună parte, inchipuita - solitudine. Eram singurul care veneam Ia „Muza” in uniforma de liceu, toţi ceilalţi purtau de mult costume civile. Singurul care nu incercam să-mi camuflez părul tuns, ci, dimpotrivă, mă tundeam cu maşina numărul zero [...] in plus, aveam o mare scădere: nu ştiam să dansez [...] Dar mă complăceam din ce in ce mai mult in această situaţie care mi se părea că face parte din destinul meu de adolescent excepţional. Mi se părea că toate eşecurile mondene, intocmai ca şi umilinţele pe care le induram la liceu, aveau menirea să mă izoleze de lume, să mă păstreze exclusiv pentru opera pe care eram chemat s-o scriu, operă pe care trebuia să o inaugureze Romanul adolescentului miop". Am devenit cercetaş la timp. Aplecarea mea spre aventură, satisfăcută ataţia ani pe maidane şi in pivniţele Universităţii alături de haimanale şi vagabonzi, işi găsise acum o ieşire care ii ingăduia să se disciplineze şi să se adancească...".

„Romanul unui om sucit" - aşa se intitula iniţial romanul de faţă. Topirea Jurnalului in roman este cea
mai stimulativă şi mai fermecătoare „lecţie" de extras din aceste pagini. Chiar dacă astăzi tanărul de
15-l8 ani navighează pe Internet prin cyber-spaţii şi realităţi virtuale, experienţa edificării de sine prin
alchimia realităţii in jurnalul personal rămane una de disciplinare fundamentală.
„Durerea adolescentului miop" –  
„sunt şi eu ca toţi ceilalţi: adolescent sentimental şi visător. Zadarnic incerc să mă ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. Deci sunt stupid. Sunt lipsit de voinţă, de virilitate, de personalitate" etc,
jurămintele pentru sine
„trebuie să muncesc mult şi să sufăr",
„tristeţea celui care inţelege",

aşteptarea „cu pumnii stranşi, intre cărţi" a bătăliei cu viaţa,

apoi puseul egofil, inevitabil
„ei , mă socotesc creat pentru a asculta confesiuni. N-au inţeles niciodată cat de puţin mă interesează sufletele lor";
„cel care e ispitit de amintiri se dovedeşte sensibil. Cel care se infrange, senin, depăşeşte sensibilitatea de elită",
trânta cu credinţa/necredinţa
„presimt că intreaga mea viaţă lăuntrică se va dărui. Cui? Nu pot să mă gandesc la biserică. Nu sunt un mistic şi nici un ateu satanic, cinic, disperat. Cum aş putea ajunge atunci la Isus?",
tipicele viziuni răzbunător compensatoare
„mă inchipuiam mort";
„m-am gandit mult dacă trebuie să plec, să fug pentru totdeauna";
„m-am inchipuit trist, dispreţuit de prieteni, batjocorit de rude şi duşmani şi am inţeles că numai aşa am să pot scrie titlul Romanul adolescentului miop care mă va face celebru intr-o noapte, şi bogat...";
„candva voi păşi pe străzi cu strălucirea biruinţei oglindită in ochi...",

febrila, permanenta oscilaţie eliadescă intre supremaţia livrescului şi triumful senzorialităţii
„ascetismul meu fu in curand infrant. Mă resemnai să accept fiziologia [...] Niciodată nu voi izbuti să mă cunosc aşa cum imi cunosc biblioteca"

- nimic nu lipseşte din acest manual de sinceritate.

O panoplie a sincerităţii ce slujeşte perfect ca exerciţiu de identificare
pentru generaţia confruntată astăzi cu
confesiunile lui Mircea Cărtărescu şi H.R.Patapievici:
„inţelegeam că ursita sensibilităţii e suferinţa,
că cea a creierului e neputinţa,
că ursita cărnii e dorinţa intreruptă numai de dezgust şi niciodată potolită.
Inţelegeam toate acestea şi mă bucuram că nu le bănuieşte nimeni.
Primăveri inapoia mea, primăveri inainte. Şi iată că acum nu mă mai tem de ele.
Şi scriu aici, nebănuit de nimeni, intr-un caiet pe care il ascund.
Şi nimeni nu poate să afle dacă sunt trist.
Şi nu sunt trist nici de toamnă, nici de povestea cu amintiri".

Iar dacă nu vă recunoaşteţi in personaj, nu vă iluzionaţi:
insăşi de-limitarea, ne-recunoaşterea, este o lecţie perfectă de autocunoaştere.



Interpretati marcajele de tipul ___ si ___ 
- corespunzator planurilor psihologice (evidente), 
identificate in citatele din „Memoriile” autorului.
Va propun deci sa exploatati - cu psihologul scolii 
- si sentimentele contrare care marcheaza adolescenta in general 
iar in cazul  Mircea ELIADE - cum transcend ele in Romanul adolescentului miop (autobiografic)


29 septembrie 2011

Intalnire de lucru: Cadrele didactice fata cu Administratia publica locala. Fara... „versus”!


AN SCOLAR 2011/ 2012

      EDUCATORI,  INVATATORI,  DIRIGINTI,  PROFESORI
personal didactic auxiliar si nedidactic
     LICEUL” TRAIAN VUIA” TAUTII-MAGHERAUS

EDUCATORITAUTII-MAGHERAUS
1.      CHERECHES AMALIA – titular profesor gr.II, studii superioare
2.      OFRIM LOREDANA – titular institutor gr. I, studii superioare
3.      RATIU MARIOARA – titular educatoare , gr. I, studii medii
4.      MURESAN ILEANA – titular educatoare, gr. II, studii medii
EDUCATOARE – NISTRU
5.      VINT MARIOARA- titular  educatoare, gr. I , studii medii
6.      RUS CRISTINA-PCO educatoare
7.      POP CORNELIA-PCO educatoare
EDUCATOARE – ULMOASA
8.      COSTINAS RAMONA – suplinitor, educatoare,
      EDUCATOARE – BAITA WALDBURG + ROST
9.      POP ERZSEBET – suplinitor,educatoare, debutant
10.  RATIU MARIANA – titular educatoare, gr.I, studii medii
11.  MACOVICI TIMEEA – suplinitor, educatoare, debutant
EDUCATOARE – BOZANTA MARE
12.  CRISTIAN ANICA – titular educatoare, gr. I, studii medii

INVATATOARE – TAUTII-MAGHERAUS
1.      POMIAN VIORICA – titular , gr. I, studii medii
2.      BONIS ENIKO – titular, gr.I , studii superioare de scurta durata + lb. maghiara 0,17
3.      MONE OTILIA – titular, gr. I , institutor
4.      COMAN MARIA – titular, gr. II, studii superioare
5.      MURESAN ANCUTA – titular gr. II, studii superioare
6.      MARINESCU VASILE – titular, gr.I, studii medii+0,11 prof. sprijin
INVATATOARE – NISTRU
7.      GHETIE MAGDALENA-titular gr. I, studii medii
8.      PASCA ECATERINA-titular gr. I, studii superioare
9.      ILUK MELANIA-titular  gr. I, studii superioare
10.  COC VALERIA- titular gr. I, studii superioare
INVATATOARE – BAITA
11.  DAN MONICA – suplinitor, gr. II, institutor
INVATATOARE – BOZANTA MARE
12.  HOSCIUC LACRAMIOARA – titular, gr. II, studii superioare .
13.  POP DORINA TEREZIA – titular, gr. I, studii superioare

      DIRIGINTI – TAUTII-MAGHERAUS
1.      DUMITRU NICOLAE – clasa a V-a A
2.      CIRT ADRIANA -clasa a V-a B
3.      COZMA RODICA – clasa a VI-a A
4.      CRANCAU MACRINA – clasa a VI-a B
5.      BOLCHIS LIANA – clasa a VII-a A
6.      BOGDAN LAURA – clasa a VII-a B
7.      SZILAGYI FRANCSISZKA – clasa a VIII-a A
8.      GAVRILA CORNEL – clasa a VIII-a B 
9.   CURTUZAN CAMELIA - clasa a IX-a, profil electric, 
                                                 specialitatea tehnician electrotehnist

       DIRIGINTI – NISTRU
9.      APREOTESEI CATALINA-clasa a V-a
10.  BABAS RAMONA-clasa a VI-a
11.  BUMB TEODORU – clasa a VII-a
12.  MURESAN SIMONA-clasa a VIII-a

      DIRIGINTI – BAITA
13.  MOTISAN LAURA-clasa a VI-a
14.  LUPSA GABRIEL – clasa a VII-a
15.  CURTUZAN VASILE – clasa a VIII-a

PROFESORI TAUTII MAGHERAUS
1.      POP ANETA – titular,gr. I – fizica,chimie – 1
2.      ULICI CARMEN-titular gr. I  -fizica-chimie-1.11
3.      DUMITRU NICOLAE – titular, gr. I, limba romana – 1
4.      CIRT ADRIANA – titular  gr. II,  limba romana – 1
5.      CURTUZAN CAMELIA – titular, gr. I, limba franceza, limba romana -1,11
6.      MOTISAN LAURA – titular, gr.definitiv, limba romana – 0,44
7.      BABAS RAMONA-detasata, gr. Def, limba romana-1,06
8.      SZILAGYI FRANCSISKA- titular, gr. definitivat, limba engleza – 1,22
9.      APREOTESEI CATALINA – titular, definitivat, limba engleza – 1,11
10.  POMIAN CODRUTA-PCO, debutant, limba engleza-0,06
11.  FATI ANCA-titular , grad. Def, limba engleza-0,44
12.  BOGDAN LAURA – titular, gr. I limba franceza – 1,11
13.  GHIMAN CRISTINA – titular, gr. I, istorie , geografie-1,11
14.  CURTUZAN VASILE – titular. Gr. II, geografie , istorie-1,06
15.  ARTENE VASILE-suplinitor, gr. Def, cultura civica-0,11
16.  CROITORU ADRIANA – titular, gr. I, psiholog scolar, cultura civica, logica-1,06
17.  SIMON ROBERT-titular, gr.II, geografie,  - 0,28
18.  PODINA MARIANA – titular, gr. II, religie ortodoxa 1,06
19.  GURCA MIHAELA-suplinitor, gr. Def,religie ortodoxa 0,44
20.  ACHIM OLIVIA-suplinitor, grad. Def, religie ortodoxa-0,11
21.  STRIMB ILEANA-suplinitoare def , religie-0,11
22.  GARBOAN EMIL – suplinitor, grad definitivat, religie Greco-catolica – 0,11
23.  CRANCAU MACRINA – titular, gr. I, matematica – 1,06
24.  COZMA RODICA – titular, gr. I, matematica – 1,06
25.  LUPSA GABRIEL – titular gr. I, matematica  - 1,11
26.  CHINDRIS MIHAI-titular, gr. II, informatica-0,28
27.  BUMB TEODOR- suplinitor, gr. II, matematica-1
28.  TEBOCS MARIA – titular, gr. I, fizica/chimie – 1,11
29.  MURESAN SIMONA – titular, gr. I, biologie – 1
30.  DORCA LIVIA – titular, gr. I , biologie – 0,50
31.  GAVRILA CORNEL – titular, gr. II, educatie plastica 0,83
32.  BOLCHIS LIANA – titular, grad definitivat, educatie muzicala1
33.  CHINA NICOLAE – titular, grad definitivat, educatie fizica - 1
34.  CZOMPA RAUL- detasat, gr. Def, educatie fizica-1
35.  POP ION-suplinitor,gr. Def, educatie fizica-0,67
36.  CIONTEA ALEXANDRINA-titular gr. I, ed. tehnologica-0,66
37.  BALAJ SABIN – suplinitor, gr. II, educatie tehnologica – 0,17
38.  PROFEANU ION-suplinitor, gr. Def., electoro.-0,54

PERSONAL AUXILIAR:
1.      TAMAS DORELA – secretar sef-1
2.      NOJE MARINELA – administrator -1
3.      CHIRA DIANA – contabil-1
4.      BARTHA GABRIELA – administrator/secretar-1
5.      PASCA ECATERINA-secretar-0,50

PERSONAL NEDIDACTIC:
1.      BUD ANA – 1 ingrijitoare 
2.      VASCUL VIORICA 1 ingrijitoare
3.      CRISTEA RODICA – 1 ingrijitoare
4.      KOVACS ILDIKO – 1 ingrijitoare
5.      RUS VALER – 1 muncitor
6.      MOTICA VASILE – 1 paznic
7.      BONTI CAROL – 1 sofer
8.      DAVID DANIELA – 1 ingr.BAITA
9.      BOICIUC MARIA – 0,75 ingr.BAITA
10.  SOMCUTEAN DOINA- 0,25 ingr.ULMOASA
11.  MIHUT SIMONA – 0,75 ingr.BOZANTA MARE
12.  KOVALIC EMESE-0,75 fochist NISTRU
13.  DUNCA ANA-1ingr. NISTRU