23 martie 2022

Agenda culturală (de referință)

 

CALENDAR de referință + Evenimente noi / an 2022

Casa Orășenească de Cultură, Tăuții-Măgherăuș

Serviciul Compartiment CULTURĂ / Primăria Orașului

 

Ø  Ianuarie, 15: Ziua Culturii Naționale. Omagierea nașterii poetului Mihai EMINESCU

Biblioteca + Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură

Ø  Ianuarie: 24 ianuarie - Ziua Unirii, sesiune de comunicări /documentar + Hora Unirii

 Biblioteca + Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură

Ø  Februarie: Comemorare „1 februarie 1945 ora 1110 - Ion ŞIUGARIU la vămile spiritului” –                       eventual cu participarea Cenaclului scriitorilor Maramureş (Şedinţă de lucru anuală – consacrată)

Biblioteca + Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură

Ø  Martie: Comemorare Misztotfalusi Kis Miklos (20.03.1650-1702) – primul tipograf transilvănean – eventual vizită organizată la Muzeul particular al Parohiei reformate

Biblioteca + Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură 

Ø  Martie, 27: Concert aniversar Fanfara „Stibina” Asociația „Comunicați cu noi” / Casa de Cultură 

Ø  Martie, 31: Ziua internațională a copiilor străzii             

Serv. Asistență socială Pr.TM + Liceul Traian Vuia / Casa de Cultură

Ø  Aprilie, 8: Ziua internațională a rromilor – „Interferențe etnice. 1/Exemplificări de conviețuire. 2/Puzzle literar la prima lectură. 3/Divertisment specific”

Biblioteca + Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură 

17 aprilie – Paștele catolic

24 aprilie – Paștele ortodox

Ø  Mai, 1: Ziua Internațională a Muncii. Tendința modernă: punerea în valoare a capitalului uman – de la potențialul disponibil la valențele individuale; raportul de muncă azi – ca parteneriat între părți

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Patronate firme + Administrație locală / Casa de Cultură

Ø  Mai, 3: Evocare „Radio Europa liberă” – de ziua Ziua mondială a libertăţii presei.

Radio „Europa liberă” și mass-media contemporană – libertatea de exprimare vs. libertatea de manipulare.

La 1 august 2008 Radio Europa liberă (etalon moral și spiritual de referință până în 1989) încetează emiterea pentru România – după 60 de ani.

Ziariști, scriitori & artiști / Casa de Cultură

Ø  Mai: 9 Mai - Ziua Europei: „Europa la mine acasă!”, sesiune de comunicări. Chestionar… – vezi aici modelul: http://casadecultura-tautiimagheraus.blogspot.com/search/label/chestionar  

Biblioteca + Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură

Ø  Iunie, 2: Ziua Eroilor, manifestări comemorative – Depuneri de coroane la monumente și troițe în cartiere, Tedeum-uri la 9 biserici ortodoxe + 2 greco-catolice + 1 oficial la Monumentul Eroilor T.M.  Evenimentul oficial – l-aș recomanda laic, astfel: fanfară, depuneri de coroane și evocări cu invitați (și aparținători).      

Primăria + Consiliul local / Casa de Cultură

Ø  Iunie: 6 iunie 1914 - naşterea poetului-erou Ion ŞIUGARIU – Cenaclul scriitorilor Maramureș cu participarea elevilor şi cadrelor didactice

Biblioteca + Casa memorială Ion ŞIUGARIU / Casa de Cultură

Ø  Iunie, ˂15: Festivități de absolvire                                            Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură

Ø  Iunie, 25-26: Sărbătoarea oraşului „Cununa de sânziene(folclor, concert, divertisment, târg, spectacole). Orașul copiilor. Șotron & Desene pe asfalt. Invitațe delegații ale orașelor înfrățite din Ungaria (2), Polonia (1), Slovacia (2), Grecia (1)        Primăria + Consiliul local / Casa de Cultură    

Ø  August, 6 ÷ Septembrie, 21: Ziua internațională a păcii (21 sept.). Războiul în ©arte – refulări, reflecții și strategii educative. Prețul păcii – și din perspectiva „Surâsului Hiroșimei” (vezi Eugen Jebeleanu). Context:

La 6 august 1945, avionul B-29 manevrat de Tibbets, botezat „Enola Gay”, lansa la ora locală 8 și 15 minute, deasupra orașului Hiroshima, prima bombă atomică, „Little Boy”. Orașul a fost distrus în totalitate de explozia care a echivalat cu 20 de mii de tone de TNT și care a provocat moartea pe loc sau în urma radiațiilor a 140.000 de oameni. Trei zile mai târziu, la 9 august, un alt B-29, „Bock's Car”, pilotat de maiorul Sweeney, lansa la ora locală 11.02, bomba „Fat Boy”, acesta fiind cel de-al doilea atac asupra unui oraș nipon, respectiv Nagasaki. Alte 70.000 de persoane au murit în explozia atomică de la Nagasaki.

Reprezentanți MAN (armată) & Artiști & Cadre didactice / Casa de Cultură

Ø  Septembrie, 8:Bulci la Băița!” – târg tradițional organizat de Hramul Bisericii romano-catolice

Centrul Cultural „Ion ȘIUGARIU” Băița / Casa de Cultură

Ø  Septembrie, 16÷22: Săptămâna mobilității europene (acțiuni socio-cultural-educativ-sportive)

Biblioteca + Poliția orașului + cls. I – IV Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură

Ø  Noiembrie: Festivalul național de muzică „Lira”                                                  Organizatorii / Casa de Cultură  

Ø  Octombrie, 1/2: Noaptea bibliotecilor. „Biblio-terapia sufletului”

Psihologi & Cititori & Biblioteca / Casa de Cultură

Ø  Octombrie, 10: Ziua internațională a persoanelor fără adăpost – educativă

Serv. Asistența socială Pr.TM + Liceul Traian Vuia / Casa de Cultură

Ø  Octombrie, 16: Ziua Mondială a Pâinii. „Pâinea noastră cea de toate zilele” aceeași – întâlnire ecumenică cu reprezentanți ai cultelor din comunitate    

Reprezentanți „Societatea oamenilor cu păreri” & ONG & Culte religioase / Casa de Cultură

Ø  Octombrie, 17: Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei (și spirituale)                           

Reprezentanți „Societatea oamenilor cu păreri” & ONG & Culte religioase / Casa de Cultură 

Ø  Noiembrie: BALUL TOAMNEI „de lăsare” (junior/senior) – cu coșerci           Bozânta Mare / Casa de Cultură  

Ø  Noiembrie, 11: Parada lampioanelor               Biblioteca + Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură 

Ø  Noiembrie, 13: Ziua mondială a copiilor orfani

Să pornim de la asocierea „sărăciei” cu „sf. Martin” – și să recunoaștem:

depinde de stilul evocării – ce fel de tendință dăm, ce fel de imbold, respectiv ce fel de orizont deschidem

prin dezbatere de exemplu ori doar prin (în)scenare; mi se pare rudimentară procesiunea cu mantii și felinare (lampioane) – față cu filozofia subiectului, respectiv a cauzei. De reflectat dacă prima variantă nu-i doar pentru „conservat”? – căci pe cea de-a doua n-o explorăm / cercetăm, darmite să mai și identifice cineva, măcar după atâtea secole, nu doar cauza ci chiar și actanții, după cum ar fi și cazul! Tot așa, prin extensie,

și-am cercetat subiectul – mă gândesc și la Nașterea lui Iisus: dacă improvizația, tot mai la modă, „familia sfântă, pruncul în iesle și magii” conservă doar și nu inspiră reflecție, nu identifică dinamica evoluției și viitorului – conservă mitul doar, propagă povestea (ceea ce-i chiar aduce deservicii!) iar nu cunoașterea generată de. Înțeleg emoția, chiar o găsesc necesară, doar că dacă nu determină rațiunea – nu o depășești, adică… bați pasul pe loc, și nu devii nici mai bun, adică nu evoluezi dacă nu perseverezi! Părerea mea J

Reprezentanți „Societatea oamenilor cu păreri” & ONG & Culte religioase / Casa de Cultură

Ø  Noiembrie: Balul bobocilor                                                                              Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură 

Ø  Decembrie, 1: Ziua Naţională a României: workshop-uri cu specific; divertisment și petrecere pentru elevi (cls. V – XII)                                                                                    Biblioteca + Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură

Ø  Decembrie, 10: Ziua drepturilor omului  

Reprezentanți „Societatea oamenilor cu păreri” & ONG + Birou Juridic PrTM / Casa de Cultură

Ø  Decembrie, 11: Târg de Crăciun                                                 Asociația „Comunicați cu noi” / Casa de Cultură

Ø  Decembrie, 18: Festivalul de Tradiții și Obiceiuri „O, ce veste minunată!”

Parohiile ortodoxe / Casa de Cultură

Ø  Decembrie, 16-22: Campania „Cine m-a eliberat!” – acţiuni culturale pentru promovarea subiectului și cetățenilor români dizidenţi şi cenzuraţi în regimul comunist. Revoluția din 1989     

Reprezentanți partide politice & ONG & Societatea civilă / Casa de Cultură 

Ø  Decembrie, 1-6: Cadouri prilejuite de Sărbătorile de iarnă – pentru elevii și preșcolarii din rețeaua de învățământ a orașului & colindători                Primăria + Consiliul local + Liceul Traian Vuia / Casa de Cultură

Ø  Decembrie, 5-16: Serbările de iarnă ale elevilor și preșcolarilor             Liceul Traian VUIA / Casa de Cultură  

 

***

 

          refacerea grupului Amatorilor de artă „Tristan Tzara” – pe lângă Atelierele „Autodidact” ale COC,

          constituirea Cenaclului literar de ariergardă „Ion Șiugariu” – pe lângă COC,

          de reluat și consacrat (anual) – Concursul de creații originale „Progresia ȘIUGARIU” (caracter literar, artistic și media) pentru elevi și studenți; ediția princeps-experimentală, organizată pe plan local, a avut loc în 2009,

          reparația capitală a Muzeului „Acasă”,

          utilarea și deschiderea Muzeului mineritului „Tarnița” – Băița,

          renovarea Monumentului eroilor respectiv implementarea proiectului existent de reabilitare modernă (după execuția și recepția Centrului civic)

          și onorarea cu titlul de „Cetățeni de onoare ai Orașului Tăuții-Măgherăuș” a următoarelor personalități – pe care-i propun și supun din nou atenției Autorițății publice locale (iar cu privire la ultimii trei enumerați – ar merita un ansamblu monumental în Parcul Hoșteze deși troița din Merișor li-e dedicată; și primii doi – cel puțin plăci comemorative):  

o          Atanasie DEMIAN (1859-1929) – memorandist: a făcut parte din delegaţia celor 300 de români care au dus la Viena Memorandul Românilor din Transilvania, în mai 1892; a fost delegat la Marea Unire de la Alba Iulia în 1918. Ulterior – Adunarea generală de constituire a Consiliului Național Român Comunal (conform Procesului verbal de ședință din 21 noiembrie 1918 / Tăuții de Jos) este prezidată de Atanasie DEMIAN și este ales președinte – semnând, alături de notarul Victor MAN procesul verbal și documentele constituirii și desemnării în această împrejurare a delegaților comunei Tăuții de Jos pentru Consilul Național Român;

o          Victor MAN (1887 - 1947) – avocat; doctor în Științe Politice. A funcționat ca profesor de fizică experimentală și universală, director al Academiei Ungare de Fizică, cercetător și prodecan. Ulterior, ca doctor în filozofie, profesor de științe politice, economie politică a Camerei științifice și notar al comunei Tăuții de Jos – membru în Consiliul Național Român – după cum reiese din Procesul verbal al ședinței Adunării generale de constituire a CNR Tăuții de Jos, din data de 21 noiembrie 1918 / Tăuții de Jos; 

o          Ioan CRĂCIUN (1915- 2015) – medic, licențiat în 1940, mobilizat în armată în 1941 pentru frontul de răsărit, ca medic de batalion – până la terminarea războiului. A luat parte la luptele din Crimeea și Caucaz. Autor a numeroase texte memorialistice.

o          Florian POP (1816-1848), Petru ROMAN (1811-1848) şi Nuţ POP (1814-1848) din Merișor – la sfârşitul lunii august 1848 acești fruntaşi revoluţionari adună în tabăra din Viile Cicârlăului circa 800 de oameni cu care ajung în Munţii Apuseni la Avram IANCU. La îndemnul acestuia, în luna octombrie revoluţionarii din Merişor adună 2000 de oameni cu care urmau să ajungă în Munţii Apuseni dar cei trei „capi” au fot trădați, arestați, judecaţi şi condamnaţi la moarte prin spânzurare, sentință executată în 10 octombrie 1848 și apoi încă alți 50 de „conducători locali” identificați au avut aceeași soartă – o parte pe dealul Dura, alții în piața Băii Mari; cei trei fruntași (cantorul-învățător, notarul și primarul) au fost spânzurați pe colinele Satului Nou de Jos. 

 

 

 Răspunde eventual și pentru 

·         Consiliul Județean MARAMUREȘ

·         Centrul Județean pt. Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu BORLAN” MARAMUREȘ

·         Mircea CRIȘAN – Gazeta de T.M.

·         Mircea BĂBUȚIU – AFIR

 

Angela MICLEA,

Director Casa Orășenească de Cultura / Primăria Orașului TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ

2022 

*** 



28 ianuarie 2022

Ion SIUGARIU, poetul-erou - ca stare de spirit... 2005 - comemorare 60 de ani de eternitate

Azi, la 17 ani de la eveniment, publicarea filmarii acesteia reprezinta si „In Memoriam” Augustin COZMUTA, Stefan BELLU, Petre LESIU, Stefan RUSU, Ion BOGDAN (Dumitru IUGA), Ion M. MIHAI, Ion BURNAR, Dragomir IGNAT, Nicu REMETEAN, Paul ANTONIU, Nicolae PETRICEC, Vasile DOBRA, Mihail I. VLAD, Claudian COSOI si altii... -

cenaclisti in „Arta” si „Nord”ul Maramuresului, alaturi de ceilalti participanti la Sedinta de lucru, in 29 ianuarie 2005 pe scena, atunci consacratului „Camin cultural din Tautii-Magherauș”, azi de nerecunoscut... dupa „trecerea la alt nivel”, si sub toate aspectele, in 2008, respectiv in Casa Oraseneasca de Cultura (la min. 27 vedeti „ambientul” interior general)! Insa... „Societatea oamenilor cu pareri”, din pacate, s-a transformat invers fata de vremea cand intr-un „cocteil” veritabil incapeau toate parerile, si se regaseau si cele contrare - fara a se leza, si se armonizau - adica... era vremea cand inca oamenii mai aveau rabdare sa se asculte si unii pe altii... ca sa nu zic si ca se frecventau regulat, raspundeau invitatiilor cu interes si asteptau chiar ocaziile acestea! PS: cu cat sunetu-i mai deficitar - cu-atat poate-i mai provocatoare reflectia :)



28 iulie 2021

BIHARI Zoltan - filozofia spiritului. In memoriam


Oaspetele nostru a fost dr. BIHARI Zoltan – filozof, profesor la Universitatea din Tokyo

(autor articol original - în limba maghiară - CSOMA Gyӧrgy, 

publicat în Bányavidéki Fáklya / 6 septembrie 1980)

 

-          Atât știm despre Dvs.: că v-ați născut în Băița, că ați terminat școala în Baia Mare și ați călătorit în jumătate lumea. Vorbiți o mulțime de limbi străine, aveți trei doctorate, și de la începutul anilor '50 sunteți profesor la Universitatea din Tokyo.

Cu ce vă ocupați la facultate?

-          Cu literatura universală, dar eu sunt filozof. Literatura de aceea mă interesează pt. că prin literatură pot mai ușor ajunge / descifra decât prin filozofie – gândirea lumii. Dacă spun filozofie – toată lumea se gândește la Platon, Kant, Aristotel și Schopenhauer sau alții. Noi zicem despre filozofia pură că se referă la gândirea omenească, în context istoric și geografic. Eu am propria mea filozofie și asta este despre ființa umană. Filozofia adevărată este despre oamenii care sunt în viață. Dar eu cercetez cultura diferitelor popoare – ce scriu acestea despre oameni,  cum văd viața propriu-zis. Și asta de multe ori iese mai bine într-un roman decât într-o lucrare filozofică. Foarte multă literatură cercetez în facultate și cer și studenților mei să citească în diferitele lor limbi – engleză, franceză, germană etc., adică să citească în original cărțile. Eu predau în engleză și japoneză, vorbesc 7-8 limbi, și încă tot atâtea înțeleg.

-          Cum ajungeți de la Băița la Tokyo?

-          Cea mai scurtă cale este din Aeroportul Tăuții-Măgherăuș, zbor către București, de acolo Moscova, apoi Moscova-Tokyo. În 13 ore pot să ajung.

-          Asta am înțeles, dar cum a fost drumul lui Bihari Zoltan?

-          Nu vreau să-mi fac biografia, asta nu are niciun sens. De fapt am scris despre acest lucru în ziarul Pentru socialism, în urmă cu șase sau opt ani.

-          Ce vă leagă de locurile natale?

-          Ce mă leagă de locurile natale? E greu de descris. Ceva este, dacă nu ar fi – nu m-aș mai întoarce, și nu m-aș întoarce atât de des. De fapt – destul de des vin, vin mai des decât oricine din colțul acela de lume, colegii-mi și spuseră că vin prea des. Aici am familia, tatăl meu – de 90 de ani, frații; aici, este acest frumos și liniștit loc, copacii… – toate parcă îmi vorbesc, doar aici mi-am petrecut copilăria. Acest lucru nu se poate uita. Îmi iubesc locul natal. De ce? Întreabă un băiat de ce iubește o fată! Nici el n-o să știe să-ți răspundă… Îmi învăț studenții să aibă o viziune reală despre oameni. De aceea le spun: lumea nu înseamnă doar America, Franța, Anglia. Eu le recomand să viziteze și Europa de Est, România – să cunoască această țară și acest popor care a progresat foarte mult în ultimii ani. Bogăția lumii ar trebui să fie însăși popoarele – nu acei bogați puțini, în timp ce popoarele lor suferă.

-          Ce știu studenții dvs. despre România? Le povestiți despre țară și locurile natale?

-          De fiecare dată când mă întorc, mă întorc încărcat cu reviste, cărți și vederi. Le vorbesc despre cultura, literatura, pictura, muzica – comorile pe care dacă nu le-ar cunoaște ar rămâne săraci. Părerea mea este că un om inteligent ar trebui să știe despre fiecare țară și cultura ei atât cât se poate. Nu-i bine să ne limităm doar la șabloanele mari.

-          După părerea dvs. – care ar fi un lucru important pentru a le cunoaște?

-          De exemplu, pentru o carte bună trebuie să citești și să te informezi foarte mult. Ar fi și obligația popoarelor de a nu înlătura anumite culturi. Și culturile mici ar trebui să fie făcute cunoscute – pentru că fiecare cultură este proprie spiritului său. Ține de inteligență ca și cultura noastră să nu o punem deasupra altor culturi. Trebuie să deschidem viziunea omului, pentru că limitele cunoașterii sunt infinite… Ne trebuie multe cărți bune, cărți sănătoase, care să ne dezvăluie ce frumoasă și bogată este viața omului. 

-          Pentru mine e un pic curios că dvs., ca filozof, sunteți omul realității și obiectivității.

-          Ne trebuie unele principii, asta e teoria mea. Dar, dacă teoria rămâne doar teorie – nu are nicio valoare. Și teoriile ar trebui adaptate realității.

-          Ați spus că vă ocupați cu literatura comparată. Cât sunteți de informat cu privire la literatura română actuală?

-          Am foarte multe cărți în limba română și maghiară. Din păcate – nu dispun de timpul necesar pentru a le putea citi pe toate. Printre scriitorii mei preferați se numără Coșbuc, Eminescu, Sadoveanu, Szӧcs Kalman, Sűtӧ Andras. Trebuie să recunosc că nu sunt întrutotul la zi cu literatura română.

-          Dvs. citiți foarte mult. Îmi puteți spune ce tehnică folosiți pentru a vă însuși atâtea informații?

-          Citirea rapidă. Asta e atât de necesară ca și, de exemplu, un telefon sau o mașină. Și constă că omul pune mâna pe o carte și, oricât ar fi de groasă, se uită la cuprins, citește câteva rânduri din prefață și urmărește sfârșitul. Eu în 5 minute mă uit peste o carte de 200 de pagini, și pot să spun, în mare, despre ce este vorba. Dacă consider că merită – o cumpăr. Nu am timp să citesc cărți slabe ori fără înțeles. Timpul irosit degeaba face viața fără rost.

-          Dvs. aveți timp liber? Cum vi-l petreceți?

-          Noi, profesorii „străini”, trăim separat în capitala Japoniei. Avem o casă cu săli de sport, cluburi, câini… Lunar mă duc pentru a face conversație; hobby-ul meu este cititul cărților și teoria.

-          V-ați gândit să vă întoarceți?

-          După pensionare, dacă n-o să mai fiu de folos facultății – mă voi întoarce. Dacă-i vorba de odihnă, aici aș dori să mă odihnesc, în pământul natal. Dacă voi avea energia, o să mă ocup mai mult cu literatura română, cultura: aș dori să o fac cunoscută în lumea întreagă, pentru că foarte puțin se știe despre minunata și bogata cultură românească. 

***
pagină din volumul:


informație din publicația:


17 martie 2021

La interferența Țării Codrului cu Țara Chioarului – aCasă la țară… Muzeul satului „Acasă” – gospodărie tradițională cu specific local

Gospodăria tradițională românească, cu specific local (casă, șură, grajd, șopron, colniță, coteț), veche de circa 300 de ani, situată în centrul orașului TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ, în proximitatea Liceului „Traian VUIA”– este un ansamblu strămutat din satul Bozânta Mare. Ultima gazdă a casei a fost lelea Florița. Ulterior, urmașii au agreeat o convenție cu Primăria orașului Tăuții-Măgherăuș și Consiliul Local – astfel că ansamblul gospodăresc a fost relocat și amenajat ca muzeu.

Colecția interioară de obiecte, specifice locului, este alcătuită din donații private. Ele atestă modul de viață, obiceiurile, credința, îndeletnicirile oamenilor care au trăit aici din vremuri străvechi. În primii ei ani, colecția era mică și în formare, și a fost expusă pe holuri în incinta Școlii generale din Tăuții-Măgherăuș. Directorul de atunci, prof. Ștefan RUSU și prof. de limba română Emil CRÂNCĂU au găzduit-o, promovat-o și îmbunătățit-o pe măsura donațiilor obținute. Ulterior, când se putea întrevedea o locație proprie – s-a identificat și „casa bătrânească” din Bozânta Mare între timp, pe lângă livada școlii ca loc de amplasare – Primăria a agreeat înființarea unui muzeu. Și acasă s-a considerat, în largul lui spiritual, mult, bine și cu folos, prof. de limba română, pensionat din învățământ dar angajat de Primărie să-și desăvârșească visul, ideea – în muzeu, circa 10 ani. Acum Muzeul „Acasă”, alături de Casa memorială „Ion ȘIUGARIU” sunt pregătite să vă încânte și descânte, dezmierde și despovăreze sufletul! Vezi p-aici... 

Din unele obiceiuri încetățenite sau din anumite denumiri populare consacrate ale obiectelor, reiese și influența – prin interferența cu alte culturi (de exemplu influența slovacă – în stil și îndeletniciri iar influența maghiară – în limba vorbită și gastronomie) – asupra comunității băștinașe care, deși și-a conservat modul de trai autentic românesc, limba literară, organizarea gospodăriei și arhitectura absolut specifică – și-a „adaptat” traiul și graiul cu a celorlalți, să poată coabita laolaltă și să se poată înțelege unii cu alții în decursul istoriei.

Zona centrală a orașului Tăuții-Măgherăuș este situată pe vechea vatră a satului Tăuții de Jos numit prima dată de slovaci – Totfalu iar ulterior de maghiari – Misztotfalu. Prima mențiune atestatară Totfalu datează din anul 1440 când husiți din Boemia s-au refugiat pe aceste meleaguri, unde s-au așezat pe malul râului Miszt. Date istorice despre această așezare omenească există însă de la 1216.

Muzeul „Acasă” este o mostră de autentic românesc specific local, este aCasa care vă conectează cu realitatea inițială și inițiatică iar dacă vă lăsați în voia atmosferei create – vă „teleportați” prin timp în casa părinților, a bunicilor și străbunicilor, printre lucrurile lor sfinte și fundamentale… Și dacă doar cu privirea le iscodiți – licărește în străfundul Dvs. geneza iar dacă le și răsfățați mângâidu-le cu-aducere-aminte – deja povestea-i gata… În realitate însă, casa părintească, ca loc al nașterii (și spirituale!), pe măsură ce trece vremea va rămâne consacrată doar în sintagmă și-n muzeu. Acasă – la muzeu de-acum! – va reprezenta tot mai mult locul comun pentru „incidența” cu originile și pentru nostalgii... și este, evident, o provocare: conștientizarea că în era globală – acasă, în sensul natal, este pe cale de dispariție; sunt tot mai mulți cetățenii universali cu rezidențe și cetățenii multiple. Totuși, pentru „deconectare” temporară din tumultul cotidian, da-ți o fugă la muzee, încărcați-vă bateriile cu energia primordială… și-apoi gata – înapoi în viitor! Daca v-ați și „ancorat” bine în limba maternă, nu vă paște niciun pericol: aveți și identitate specifică nu doar CNP! Deci ne vedem aici, Acasă...  

https://www.youtube.com/watch?v=iTxZtfU2Pcw 

https://www.youtube.com/watch?v=jUbr3oP5Jlo




Casa memorială a poetului-erou Ion ȘIUGARIU: locul unde a răsărit Soarele în 6 iunie 1914…

 În 1976 Floarea ȘUGAR donează statului casa (din care se retrăsese si ea, cu mulți ani în urmă), casa în care a văzut lumina zilei poetul Ion ȘIUGARIU – erou în Cehoslovacia anilor 1945 la doar 31 de ani. „Soarele” cum îi spuneau cei apropiați, „însetat de lumină” cum scria despre sine că este – sufletul poetului peregrin poate adăsta acum și pe pragul casei sale memoriale care-i poartă numele, la Băița, sub aceiași codri adumbriți de Pietroasa, privind aceeași grădină care i-a inspirat atâtea incantații… „Copilul acesta singuratic e poet” își spunea adeseori și chiar plăpând și firav cum era – a putut să-și descopere și vocația de… erou: uneori se juca cu moartea-n texte, alteori il învăluia frica, deznădejdea sau disprețul. Încă înainte să meargă în întâmpinarea războiului și-a morții – în publicistică își vărsa și cauzele și năduful…

Muzeul Județean Maramureș a avut casa în patrimoniu și ani mulți a fost loc de întâlnire, inspirație și creație pentru mai multe generații de scriitori, artiști și ziariști. Comemorările de regulă au fost anuale, au rămas așa și constau ca de obicei în întâlniri ale scriitorilor cu fii satului, elevi, cadre didactice și Administrația orașului – care le și organizează acum.

Din anul 2008, casa cu fundație din piatră de vale, stâlpi din stejar, pereți din bârne crăpate lipiți cu pământ și pământ pe jos, acoperită cu șindrilă, compusă din două camere și prispă – intră în administrarea Consiliului Local al orașului Tăuții-Măgherăuș printr-un protocol semnat între Consiliul Județean Maramureș și Primăria orașului Tăuții-Măgherăuș. Urmează investiții majore pentru consolidarea imobilului și reparație capitală; se alocă fonduri și pentru drum – astfel că poteca scobită și bătucită secole cu pasul de-alungul coamei „Curăturilor” din „Dâmbuʼ Luncii” devine… Strada 80 – cu asfalt, rigole, canalizare și parapeți!

În 2013, cu un an înaintea Centenarului, a (re)născut și în Slovacia: am exportat acolo un mit, o legendă, o poveste; am împărțit cu ei nu doar eroul (pe care-l aveau deja) ci și poetul; am dus spiritul creației sale lângă trupul său împământenit, la (a)casa de veci – și acestei jertfe găsesc slovacii potrivit să i se incline mereu, mulțumindu-i că asemenea ofrandă și celelaltele 11 mii de soldați români au fost prețul eliberării lor. Frații noștri, cum ne spun – așa se și poartă: smeriți și recunoscători sinceri unui spirit cultivat și erudit care și-a sacrificat conștient viața și visul… nu fără regrete, dar care știa cel mai bine că trebuie mai întâi să (te) eliberezi ca să fii și liber! Și a trait precum a scris… Pe tot teritoriul Slovaciei, de unde-au relocat eroi în Cimitirul Militar al Armatei Române din Zvolen – slovacii au înălțat monumente în memoria acestora, astfel că Slovacia este un altar de jertfă și pioșenie.

Poetul de-acum are tot timpul: „Sunt singur, departe… Pe aici sunt munți, e zăpadă multă, ca la noi acasă. Mă gândesc la copilărie, la părinți… Îmi pare rău că n-am putut merge până acasă… Am scris mai multe scrisori dar n-am primit niciun răspuns… Adresa noastră de acasă este: Ion SOREANU, com. Băița, Of. poștal Tăuții-Măgherăuș. Dacă poți încearcă să le scrii și tu. Să știi că mie acasă îmi spun Ion. Nu-mi spune nimeni Soare…” (fragment din corespondența de pe front, 26.01.1945)

Soția poetului, Lucia – mai întâi muză, apoi reflexia Soarelui... – a fost neobosită în a-i „risipi” razele surprinse în cuvinte, până dincolo de secol… Lucia SOREANU-ȘIUGARIU (n.1920) a trăit în Aachen, Germania, până în 2015.

„N-ar mai trebui să moară nimeni…” – ultimul rând scris de poet în jurnalul său de front.

Date bio-bibliografice despre poetul-erou Ion SOREANU-ȘIUGARIU (n.06.06.1914 – d.01.02.1945) – caută:

Album bilingv româno-slovac „Ion SIUGARIU”

Ion SIUGARIU - Agenda CENTENAR (Subiecte-Dezbateri-Invitati)

„Bolnav de aurora” - Ion SIUGARIU (SOREANU) / volum de poezii

și „Progresia SIUGARIU” aici https://www.youtube.com/results?search_query=progresia+siugariu 

și aici http://casadecultura-tautiimagheraus.blogspot.com/search/label/ion%20siugariu