Se afișează postările cu eticheta mina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta mina. Afișați toate postările

12 martie 2010

Lansarea a două cărți cu valoare documentară...

ASOCIATIA  ”COMUNICAȚI   PRIN   NOI” Baia Mare-Maramureş-România, B-dul Unirii 12/25
e-mail comunicatiprinnoi@yahoo.com

Născut într-un sat de mineri / Né dand un village de mineurs • PROIECT SUSŢINUT DE ORGANIZAŢIA NONGUVERNAMENTALĂ
COMUNICAŢI PRIN NOI ÎN PARTENERIAT CU: ANEXA I

• DOCUMENTAR FOTOGRAFIC EDITAT ÎN EDIŢIE BILINGVĂ-ROMÂN-FRANCEZ

A. Justificarea alegerii temei
Proiectul de faţă are ca principal obiectiv descrierea fostelor comunităţi miniere din punct de vedere al interesului pe care aceasta îl reprezintă pentru demararea unor proiecte de cercetare socio-culturală; identificarea patrimoniului cultural şi natural rezultate din existenţa acestor comunităţi.
În alegerea temei am pornit de la obiectivul principal: identificarea principiilor fundamentale care au stat la baza perpetuării comunităţilor miniere, prin prezentare fotografică a vieţii comunităţilor aşa cum acestea au fost prezente în societate şi istorie - cu tradiţiile, ideile şi acţiunile perioadei cercetate.
Pe baza acestora, am încercat să suprapunem consideraţiile teoretice de specialitate existente, ce vizează baza documentară şi imaginile greu accesibile din comunităţile cercetate, care confirmă, susţin sau lasă loc de interpretare la unele idei prezentate în bibliografia de specialitate.
Indiferent de tipul de comunitate la care ne raportăm, trebuie să ţinem cont de faptul că membrii comunităţii sunt indivizi diferiţi, în ciuda faptului că aceştia împărtăşesc o serie de norme, credinţe, valori sau experinţe comune. A Tonnies (1887) vede în comunitate (Gemeinschaft) o sursă de altruism, de idetificare a indivizilor cu totul, spre deosebire de societate (Gesellschaft), unde indivizii acţionează în virtutea propriilor interese . Aşadar, comunitatea oferă terenul propice implicării indivizilor în bunul mers al al acesteia, prin ceea ce se numeşte participare comunitară.

B. Metodele de implementare a proiectului
• observaţia: identificarea şi stabilirea comunităţilor cercetate; ce obiecte idei şi comportamente au fost implicate, care a fost contextul cultural, social, economic, politic, religios al acţiunilor lor?
• interviul: cum îşi descriu ei cadrul în care îşi justifică acţiunile?
• documentarea: studierea bibliografiei de specialitate existentă.

C. Activităţile planificate
• Identificarea şi stabilirea grupului ţintă vizat: foste comunităţi miniere: Nistru, Săsar, Valea Borcutului, Băiuţ, Baia Borşa, Baia Sprie.
• Culegerea informaţiilor din teren
• Prelucrarea, scanarea şi trecerea în format electronic a fotografiilor
• Studierea bibliografiei de specialitate existentă care vizează zonele ţintă
• Culegerea informaţiilor specifice
• Selectarea şi prezentarea grafică a unor imagini sugestive activităţii miniere

D. Finalizarea proiectului
Proiectul are ca finalitate editarea unui album cu fotografii vechi,
anul 1900 - prezent, care prezintă aspecte ale vieţiicomunităţilor miniere din zonele mai sus menţionate.

E. Membrii participanţi
Director de proiect: Veronica Szinkulics
Coordonator: Filip Dărăban


ANEXA I:

F. Parteneri:
1. Primăria Baia Sprie
2. Primăria Tăuţii Măgherăuş
3. Ing. Gheorghe Zoicaş
4. Primăria Băiuţ
Preşedinte, Veronica Szinkulics


Primăria Oraşului TĂUŢII MĂGHERĂUŞ, reprezentată prin Primar ANTON ARDELEAN,
a participat la derularea şi implementarea proiectului propus de Asociaţia COMUNICAŢI PRIN NOI,
având ca finalitate un album documentar, care cuprinde aspecte fotografice 1900 - prezent,
din zonele miniere Nistru, Băiuţ, Baia Borşa, Baia Sprie, Săsar, Valea Borcutului.
Albumul cuprinde 128 de pagini, cu titlul NĂSCUT ÎNTR-UN SAT DE MINERI,
ediţie bilingvă, român-francez, editată la Tipografia Eurotip Baia Mare, 2009.

Primăria a organizat lansarea volumelor:
1. Născut într-un sat de mineri/Né dand un village de mineurs – Veronica Szinkulics, Filip Dărăban
2. Triunghiul morţii / Baia Sprie – Nistru – Cavnic / 1950 – 1955 – Ştefan Bellu
Invitat să recenzeze - Augustin COZMUȚA - ziarist, critic literar

10 aprilie 2009

S.O.S. ”Natura statica”!

(colaje: imagini zona miniera NISTRU)



CATRE... toti cei care mai au ”mijloace fixe” sau imobile cu specific minier ori pot face ceva pentru conservarea si spirituala nu doar materiala, fizica, a acestor simboluri pe cale de disparitie, degradare naturala, insolvare, implozie etc.
CATRE... toti cei care vor si pot aplica parteneriate pentru proiecte nerambursabile in vederea conservarii memoriei istorice, locale ori de brasla.
CATRE... toti cei care (se) pot sesiza: institutii ale statului, organizatii, fundati, asociatii neguvernamentale


Sigur, proiectele de anvergura sunt costisitoare dar nici dezafectarea prin ”izolare / inchidere de perimetre” nu este gratuita. Si-atunci, daca tot e investitie, de ce sa nu fie una cu alt ”orizont” - spiritual,
si pe bani ”europeni”?!



EXEMPLIFICARE :

Asociez trei factori aparent incompatibili,
in perspectiva promovarii si justificarii unei idei implicite

1 mineritul pe cale de disparitie in general
(zona Nistru importanta in acest context)
2 incetarea emiterii postului de radio Europa Libera –
pentru Romania, in data de 31 iulie 2008,
3 casele de cultura, caminele culturale – vector (v-est)etic,
aflate in ”moarte clinica”

si iau in considerare conotatiile particulate, si-anume

pentru punctul 1:
- zona turistica
- zona “neutralizata” prin inchiderea perimetrelor miniere
- zona cu impact istoric datorita condamnarilor la munca silnica si
moartea multor personalitati marcante, ca detinuti politici

- zona cu infrastructura de referinta, specifica mineritului
(: in centrul Nistrului – doua guri de mina si siloz).
Aici ar putea functiona in prima galerie un muzeu utilat cu unelte specifice
iar in urmatoarea – o colectie de esantioane din filoanele exploatate in zona,
si o colectie de flori de mina.
Galeria a 2-a are o anvergura mare, este foarte solida si se termina in roca, foarte expresiva – asa cum a ramas in 1991 cand s-a abandonat scopul exploatarii ei.
Peretii galeriei ar putea fi inscriptionati cu nume istorice, portrete etc.
Silozul – ca si galeriile mentionate – reconditionat,
ar putea asigura fundalul unor spectacole, concerte, teatre neconventionale, in aer liber.

pentru punctul 2:
- in galeria a 2-a si perimetrul silozului pot avea loc work-shop-uri (ateliere)
pe diverse teme;

si pentru ca suntem liberi sa facem asta –
putem numi complexul “Europa Libera – orizontul 0”.

pentru punctul 3:
Complexul ar putea aniversa anual in intervalul 1 – 5 august
doi vectori istorici ai libertatii si pacii:

unul Radio Europa Libera si altul ”Pacea dupa efectul Hiroshima 1945“
prin intalnirea ziaristilor si directorilor de case de cultura in ateliere, despre

- agenda activitatilor fiecarui participant inscris – pentru schimb de experienta,
- expozitie de fotografie pe tema data (libertate si pace),
- colocvii de jurnalism (:libertatea de exprimare); conferinta de presa; o publicatie a fiecarei editii cu articolele, fotografiile si creatiile participantilor,
- spectacole sustinute de participanti .

In subsidiar, apreciez ca – pe langa scopul propriu-zis de muzeu al mineritului
participantii ar fi implicit turisti, iar zona ar capata popularitate.